Strajerul

Aseara am vazut un om foarte interesant. L-am vazut pe omul acesta pentru cateva secunde. Statea pe o strada laturalnica, in fata unei usi ce parca dadea spre alte lumi. Iar el era strajerul. Initial, am crezut ca e statuie. Nu se misca, nu clipea... ma intreb daca respira. Era imbracat foarte viu colorat, cu o palarie cum nu am mai vazut pana acum decat la piratii din visele mele, care se aventurau la poli. Si ochiul drept ii era acoperit de un petic alb. Da, era un pirat. Dar oare ce fel de pirat? Si ce se ascundea in spatele usii aceleia?
La inceput, m-am gandit ca este vorba despre comoara lui, adunata in ani grei de talharie pe mare. Apoi, mi-am amintit expresia fetei sale. Daca ar fi fost o comoara in spatele acelei usi, ar fi avut o mimica de luptator indarjit, care isi apara avutul. Dar el avea o figura de personaj hipnotizat. Asa ca mai ramaneau doua variante: fie in spatele usilor acelora ciudate si in neconcordanta cu restul peisajului se dadea o lupta intre forte nebanuite, eternul conflict bine-rau, zane-balauri, fie era poarta catre o mare secreta. Poate dincolo de usile acelea sculptate migalos, te astepta un port, care nu lasa pe oricine sa-l viziteze. Poate dincolo era un ocean nemarginit, cu vant vesnic bun pentru vasele care se aventurau pe intinsurile sale. Cu o perpetua zi. Sau noapte... Plin de creaturi nemaiintalnite, de monstri si oameni-amfibie.
A citit cineva in afara de mine romanul "Omul-amfibie"? Daca nu, probabil bat campii. A fost una dintre cartile cu care am crescut. Si asa am ajuns sa invat sa iubesc si monstrii care umbla prin ape sarate. Si am mai invatat si sa nu pun etichete oamenilor din jur. Dar asta este alta poveste.
Revenind la piratul meu urban... Pentru o fractiune de secunda, am avut senzatia ca imi arunca o privire pe furis, de paca numai eu trebuia sa o vad. Parea ca pe mine ma astepta, eram ultimul membru al echipajului vrajit. Era o invitatie. Si totusi, am trecut atat de repede pe langa el! Oare am ratat sansa aventurii vietii mele, in lumi niciodata banuite? Voi mai trece pe strada aceea si il voi intreba incotro navigheaza. Si daca ma ia cu el.